Guvernul ia în calcul stabilirea, de la 1 aprilie anul acesta și până la 31 martie 2025, a unui plafon unic de preț final la energie, pentru toți consumatorii noncasnici și pentru întreg consumul acestora, de 1 leu/kWh, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale.
Prețurile petrolului au crescut vineri cu aproximativ 2%, după ce Congresul SUA a adoptat un acord privind plafonul datoriilor care a evitat intrarea în incapacitate de plată a guvernului american, iar datele privind locurile de muncă au alimentat speranța unei posibile pauze a creșterii ratelor dobânzilor, înaintea reuniunii OPEC și a aliaților săi din acest weekend.
În România, Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali.
Cel mai important sortiment de țiței rusesc, Ural, se tranzacționează în prezent la jumătatea prețului Brent-ului, de referință pe piețele globale, și cu mult sub plafonul impus de Grupul celor 7 (G7).
Persoanele care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale alimentate de la rețeaua electrică, necesare efectuării tratamentelor, familiile cu cel puțin 3 copii cu vârsta până în 18 ani și cele monoparentale cu cel puțin un copil sub 18 ani beneficiază de la 1 ianuarie de cel mai mic preț plafonat la energie electrică, de 0,68 lei/kWh, indiferent de consum, și dacă locuiesc cu chirie și nu sunt titulare de contract de furnizare pentru locul de consum unde își au locuința.
Consumatorii casnici de energie electrică ce sunt titulari de contracte de furnizare pentru mai multe locuințe vor beneficia de prețuri plafonate la toate respectivele locuri de consum, nu doar pentru unul singur, și deci nu vor mai fi obligați să depună declarații pe proprie răspundere în care să precizeze la care dintre ele vor să beneficieze de plafonare, potrivit unei ordonanțe de urgență.
Rusia urmează să interzică - începând de la 1 februarie 2023 - vânzarea de petrol rusesc către țări străine care plafonează prețul petrolului rusesc la 60 de dolari barilul de către Uniunea Europeană (UE), G7 și Australia, relatează AFP.
Decizia UE de a plafona prețurile la gazele naturale amenință aprovizionarea regiunii și ar putea intensifica criza energetică, potrivit Goldman Sachs.
Plafonul „flexibil” la gaze naturale asupra căruia statele UE au convenit luni nu reprezintă propriu-zis o limită de preț, ci un mesaj transmis traderilor, potrivit căruia, chiar și în situație de criză, guvernele europene nu sunt dispuse să achite un preț mai mare cu 35 de euro decât cel de referință pentru gazele naturale lichefiate (GNL) de pe piețele globale. În cazul României, nu a existat niciodată un interval de 3 zile consecutive în care prețul gazului pentru luna următoare de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) să se situeze peste pragul de 180 euro/MWh, de la care se activează mecanismul de corecție convenit de UE.
Consumatorii casnici de energie electrică ce sunt titulari de contracte de furnizare pentru mai multe locuințe vor beneficia de prețuri plafonate la toate respectivele locuri de consum, nu doar pentru unul singur, cum prevede legislația în vigoare, și deci nu vor mai fi obligați să depună declarații pe proprie răspundere în care să precizeze la care dintre ele vor să beneficieze de plafonare, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.
Negocierile de la Bruxelles dintre miniștrii Energiei din statele membre UE s-au finalizat marți seară fără a se ajunge la un acord asupra plafonării prețului gazelor naturale în Uniune, a transmis ministrul român de resort, Virgil Popescu.
Cotațiile petrolului au crescut vineri, însă se îndreaptă spre un declin săptămânal de aproximativ 10%, pe fondul îngrijorărilor privind intrarea economiei globale în recesiune și reducerea cererii din China.
Consumatorii non-casnici cu un consum anual mai mare de 28.000 MWh (sau 2.334 MWh/lună) rămași fără furnizor de gaze pot alege să semneze un contract de furnizare cu orice furnizor de ultimă instanță (FUI), inclusiv cu cei doi noi FUI, OMV Petrom și E.ON, la prețuri însă superioare celui oferit de cel mai ieftin dintre aceștia, care pentru luna decembrie este Engie. Totuși, cum prețurile ofertate de FUI sunt lunare, situația s-ar putea schimba în ianuarie, când prețul ofertat de Engie ar putea fi mai ridicat decât cel al celorlalți 6 FUI desemnați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Prețurile gazelor și energiei electrice au atins niveluri inimaginabile în urmă nu cu ani, ci cu câteva luni, atât în România, cât și în restul Uniunii Europene, ca urmare a unor factori geopolitici, de politici macroeconomice și ecologiste, punând în pericol chiar supraviețuirea unor ramuri industriale importante pe Bătrânul Continent. Astfel, marți în România, prețul mediu al electricității livrate miercuri a sărit de 2.000 de lei/MWh, iar prețul gazelor cu livrare în luna februarie, de 833 lei/MWh.
În prezent, legea prevede că, în perioada 1 noiembrie 2021 – 30 martie 2022, "venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%", fiind exceptați de la acest impozit producătorii din surse fosile, inclusiv cogenerare.
Guvernul va actualiza plafonul de garanții pentru Prima Casă ținând cont de creșterea prețului la metrul pătrat construit, a promis miercuri prim-ministrul Ludovic Orban.
Decizia a aparținut parlamentarilor din Comisia pentru Energie de la Senat, prin amendamente introduse în raportul pe fond la un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale. Proiectul urmează acum să fie dezbătut în plenul Camerei superioare, cu tot cu amendamente.
Firmele care dețin deja platforme de tranzacționare a gazelor sunt Bursa Română de Mărfuri (BRM), OPCOM controlată de Transelectrica și Humintrade a fostului deputat PSD Mugurel Surupăceanu. Doar primele două sunt funcționale, iar imensa majoritate a tranzacțiilor angro se derulează la BRM, la OPCOM încheindu-se din când în când deal-uri cu cantități mici pe piața spot, pentu ziua următoare.
Comisia Europeană a cerut autorităților române un calendar de dereglementare a prețului gazelor de producție internă, pentru a renunța la procedura de infringement împotriva României, au afirmat, joi, reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), într-o întâlnire cu presa.
Ordonanța de urgență care plafonează prețul gazelor naturale, aprobată în această seară de Guvern, conține și prevederi care permit ANRE să întocmească o metodologie în baza căreia și prețurile la energie electrică plătite de consumatorii casnici vor fi înghețate pe o perioadă de 3 ani, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov.
Guvernul a aprobat plafonarea până în primăvara lui 2022 a prețului de vânzare al gazelor naturale din producția internă de la producători la furnizori, urmând să se aplice plafoane diferite în funcție de tipul de consumator final al acestor gaze, casnic sau industrial, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov după ședința de Guvern în care s-a adoptat OUG ce conține această măsură.
Plafonarea prin lege a prețurilor RCA încalcă regulile europene și prevederile Solvency II, standardul de analiză a solvabilității adoptat și de România la începutul lui 2016, atenționează Comisia Europeană în ultimul raport de țară asupra României. Potrivit CE, această măsură nu face decât să agraveze starea pieței de asigurări și să pună presiune, pe termen scurt, asupra afacerilor desfășurate de asigurători.